“Uite…..totul e verde!”…acestea au fost cuvintele lui in ultima dimineata de primavara petrecuta oarecum impreuna…si daca pana atunci primavara era pentru mine doar un anotimp ciudat si sfidator pe axa trecerii timpului….acum e o multitudine de conspiratii….Incerc sa il reconstruiesc in bucati mici adunate in seri de primavara…la infinit…incerc…
Nu pot da o definitie primaverii…asa cum nu pot defini sentimentul ce imi inunda sufletul odata cu venirea ei…..
Mii de raze de soare pot fi imortalizate in imagini dar primavara nu poate fi retinuta niciodata….dar o pot implora sa ramana in inima mea oferindu-i particica pe care el a luat-o plecand departe,care cu siguranta va ramane pustie…de ce sa nu i-o daruiesc ei,primaverii?
Flori,raze,zambete,iubire…..toate vestesc primavara,chiar si picaturile de ploaie par a zambi…tot universul e deschis aspiratiei mele si lupta impreuna cu mine spre noi vise.
Verde.Verdele insufleteste primavara asa cum aripile poarta ingerul meu pazitor spre mii de zambete.Toata natura reinnascuta lupta pentru revenirea la fericire….pentru atingerea apogeului pierdut intr-o urma de zapada.Soarele profita….alunga norii si insenineaza totul cu un simplu suras…zambesc :)
Il mai astept sa vina…ca sa il pierd, il astept sa vina intr-o oarecare dimineata rece pierduta cu bruma vinetie,ii mai dau timp doar sa asculte cum picura primavara fericire in sufletul meu si apoi il intreb:
“De ce intinzi mana ta spre mine cand esti asa departe?”
Nu pot da o definitie primaverii…asa cum nu pot defini sentimentul ce imi inunda sufletul odata cu venirea ei…..
Mii de raze de soare pot fi imortalizate in imagini dar primavara nu poate fi retinuta niciodata….dar o pot implora sa ramana in inima mea oferindu-i particica pe care el a luat-o plecand departe,care cu siguranta va ramane pustie…de ce sa nu i-o daruiesc ei,primaverii?
Flori,raze,zambete,iubire…..toate vestesc primavara,chiar si picaturile de ploaie par a zambi…tot universul e deschis aspiratiei mele si lupta impreuna cu mine spre noi vise.
Verde.Verdele insufleteste primavara asa cum aripile poarta ingerul meu pazitor spre mii de zambete.Toata natura reinnascuta lupta pentru revenirea la fericire….pentru atingerea apogeului pierdut intr-o urma de zapada.Soarele profita….alunga norii si insenineaza totul cu un simplu suras…zambesc :)
Il mai astept sa vina…ca sa il pierd, il astept sa vina intr-o oarecare dimineata rece pierduta cu bruma vinetie,ii mai dau timp doar sa asculte cum picura primavara fericire in sufletul meu si apoi il intreb:
“De ce intinzi mana ta spre mine cand esti asa departe?”
2 comentarii:
E ff frumoasa compunerea ta...ti-am mai zis... si imi place idee ta...park imi imaginam acea scena intre indragostitzi..E f fain cum ai asociat primavara cu iubirea... Sooper!
Pentru a imortaliza cat mai multe imagini scoate aparatul de fotografiat :)
Daca ai timp citeste si "Portret in sepia" de Isabel Allende e foarte frumoasa.
Trimiteți un comentariu