copilaria...

“Copilaria e si ea perfecta, de la inceput la sfarsit. Si mai tarziu, pe masura ce ne departam de ea , in loc sa se degradeze, o descoperim ca „varsta de aur”. Singura in care am fost fericiti fara sa ne temem ca fericirea e amenintata de ceva. Lumea de dupa copilarie e imperfecta si simte nevoia sa spere.” - Autoportret intr-o oglinda sparta

Copilaria … cate amintiri frumoase ne leaga de ea. E varsta inocentei, a pasiunilor fara consecinte, a iubirii fara prejudecati, a actiunilor fara constrangeri. E o clipa de fericire care se sfarseste fara a ne fi putut bucura pe deplin de ea.

Dar o data ce ne indepartam de ea, incepem sa o iubim din ce in ce mai mult, sa o vedem din ce in ce mai frumoasa. Ajungem sa ni se para perfecta. Si chiar asa si este. E singura varsta in care putem sa radem, sa plangem, sa ne bucuram si sa gustam fiecare clipa. Fara constrangeri, fara prejudecati si fara gandul clipei viitoare.

Iar cand nu le mai avem pe toate astea, incepem sa speram a le regasi. Iar atunci, copilaria noastra s-a sfarsit.

Dar ne ramane mereu amintirea ei perfecta.


no problem(inca ma mai simt copil)desi...e gata copilaria mea
multumesc ecaterina,si pentru urarile de aici si pentru mesaj...sa sti ca am inceput sa te ascult(si sa tin cont de sfaturile din sms legate de "plecari de acasa")
:)
>:D<

cand 13 este o zi cu noroc...

Zilele sunt intotdeauna noi si iti ofera ceva minunat de invatat...

Ieri a fost o zi in care am invatat sa ne pretuim prietenii mai mult, mai adevarat, mai plin de drag poate decat a fost vreodata...

La multi ani, Oana!
Sa ne traiesti, sa ne iubesti :) si sa apreciezi tot lucru bun chiar si in cel rau.

Cu mult drag,
Ecaterina

Hristos a Inviat!

[“…dacă ar fi după mine, aş aşeza pe soclul masiv de marmură roşcată, pe care acum îşi fac siesta ciorile, o statuie a lui Don Quijote, în armura lui caraghioasă şi solemnă, cu lancea în mână, gata de atac. Şi nu te grăbi să te încrunţi. Am argumente. Mă tem că negaţiile şi dezamăgirile ne-au adus foarte aproape de punctul unde înclini să consideri idealismul o prostie şi ne-ar trebui o reîmprospătare a iluziilor. Pe deasupra, Don Quijote ne-ar putea ajuta, am impresia, să ne analizăm mai bine defectele.

Operaţie absolut capitală, cred eu, dacă vrem să pricepem ce se întâmplă cu noi. În atmosfera încărcată de ura care ne otraveşte viaţa, azi, capacitatea lui Don Quijote de a iubi are multe şanse să pară un miracol şi să ne pună, în consecinţă, pe gânduri… ” - Don Quijote în Est

Avem oare nevoie de un idealist care să ne conducă? Avem noi, oamenii secolului 21, nevoie de un nebun care să ne spună ce să facem? Avem nevoie de cineva care vede dincolo de aparenţe, şi trece de rangul social al Dulcineei văzând-o ca pe o prinţesă?

Nici nu aveţi idee cât de mult… Cât de mult lipseşte acest dram de ţăcăneală într-o lume pe cât de calculată pe atât de instabilă psihic. Avem nevoie de un model precum Quijote. Avem nevoie de o escapadă din monotonie. Avem nevoie să dansăm pe stradă ca în filme şi să râdem cât mai des.

Iar dacă cineva se răscoală împotriva realităţii dumneavoastră, n-aveţi decât să-l citaţi pe Cervantes: Fiecare este cum l-a lăsat Dumnezeu, şi, adesea, şi mai rău. (Don Quijote, 1605 – 1615)]
.....mi sa facut un maricel dor de voi...si citind asta m-am gandit sa o impart cu voi.......si sa va indemn sa "nu murim"
Hai sa scriem ceva...orice......sa scriem despre noi,despre altii,despre fericire,agonie....sau de ce nu despre Don Quijote.....Sancho?
...orice....
>:D<

Lectia despre cerc...(N.S.)

...al meu , (al tuturor) Nichita

Ecaterina l-a adus pe Eliade....eu vin cu Nichita.
Am citit si inca mai citesc,zilnic,il ascult,mi-l imaginez....incerc sa ma relationez tot timpul la el...la ceea ce a scris.
Ar fi in zadar sa il descriu pe Nichita aici si acum....e de necuprins....cu cat mai mult incerc sa-l descopar...cu atat mai mult se indeparteaza...
"ceea ce ne tulbura nu putem uita...
fiecare dintre noi este exact ce-si aduce aminte despre el insusi.Acum am o mare bunastare sufleteasca.Acum nu-mi aduc aminte nimic despre mine.Am sentimentul ca ma nasc cu fiecare cuvant pe care-l rostesc.Si totusi! O singura amintire imi bantuie buna-mea-stare de acum:mirosul sortului mamei mele,cand venea de la bucatarie cu farfuria ce mancare pentru mine....
Nu sunt de profesie nefericit.Nici un om tragic nu sunt din inclinare fireasca.Am adunat bucuria si fericirea a sa le comunic si altora.Tristetea e mai trecatoare decat osul sau scheletul.Ochii mei sunt destunati vederii si nu lacrimii."(nichita Stanescu)
asa era el....asa era lumea lui...asa ii e si opera...
nimic mai mult...
"A trebuit să vin a doua oară, pentru că prima oară abia acum îmi dau seama că nu există. A trebuit să vin a doua oară ca să-mi dau seama că prima oară nu există niciodată." (N.S.)
....Dacă florile şi-ar dărui oameni la fel cum oamenii îşi oferă flori, de unde ar fi tăiaţi oamenii?...

Eliade

Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, recitita de curand cu aceeasi dorinta si placere ca prima data e cartea pe care am citit-o la inceputul acestui an.

Cartea este scrisa la persoana I, autorul fiind si personaj. Romanul se prezinta sub forma de jurnal si este superb prin revelarea starilor prin care trece eroul. Adolescentul reprezinta tipul cititorului pasionat framantat de grijile, tulburarile si contradictiile adolescentei.

Desi sunt prezentate imagini ale vremii (1923-1924) adolescenta nu se schimba... doar activitatile difera. Printre activitati sunt mentionate ceaiurile, societatea culturala "Muza", cursurile plictisitoare, plimbarile prin Cismigiu si la Sosea, mersul cu Ajunul... Toate acestea sunt relatate pe parcursului unui an alaturi de schimbarile care se petrec in sufletul adolescentului. Nostalgiile, durerile si bucuriile sunt extraordinar surprinse si nu vreau sa spun mai mult in speranta ca veti cauta cartea pentru a va convinge.

E o carte minunata si care ar trebui citita de orice adolescent deoarece ofera o viziune ampla asupra acestei perioade din viata si ajuta la formarea unei personalitati si cunoasterea acesteia.

La multi ani 2008!

Sa ne aduca anul care a venit bucurii si impliniri cu pace.
LA MULTI ANI!